Cand am hotarat sa fiu distribuitor de produse mi-am jurat mie un lucru: Niciodata nu voi aduce un produs prost, indiferent de ce castig as avea. Juramantul este in continuare valabil, si nu-l voi uita toata viata. Din acest motiv, fiecare produs din portofoliu il testez si super testez pana sa il urc pe site. Faptul ca unii make-up artisti se joaca cu sanatatea clientelor ma enerveaza teribil si imi vine sa strig in gura mare ca PUNEM TOATE PROSTIILE PE FATA SI DUPA NE INTREBAM DE CE.

V-am mai spus ca fac parte din foarte multe comunitati de make-up artisti de pe facebook, comunitati/grupuri in care sunt si persoane ce nu sunt de meserie. Aproape zilnic vad cate o postare cu un caz in care una din aceste persoane are o problema in urma machiajului. Cel mai rau caz l-am vazut acum cateva zile, cand efectiv nu ma puteam uita la poza de cat de urat arata ploapa fetei respective. Si ma gandeam eu cum  e posibil sa ne injosim atat de mult, sa ne bucuram la produse de 2 lei, sa nu verificam provenienta, sa nu citim eticheta, sa punem pe fata clientelor (si chiar fata noastra) produse oribile cu grave reactii asupra pielii.

Mi-am adus aminte de vorba cuiva din San Francisco, cu care discutam despre niste produse , si care mi-a spus “Andra dear, nu ar trebui sa punem pe piele nimic din ce nu am putea pune in gura”. E adevarat ca in ziua de astazi ne e din ce in ce mai greu sa facem asta, dar macar sa fim foarte atenti la calitatea produselor.

Imi mai aduc aminte si ca cineva in Caravana Secretele Machiajului ne-a povestit ca la un salon se obisnuia sa se puna gene cu lipiciul SuperGlue. Cu SuperGlue, oameni buni. Innebunesc si acum, si parca imi vine sa plang de nervi numai cand ma gandesc.

S-a creat proasta impresie ca daca un fard e scump, e scump numai pentru ca vine din partea unui brand cu renume. Nu oameni buni, e scump pentru ca in spatele acestora sunt ani de munca si testare in laborator, sunt ani intregi de cercetare, echipe de zeci de oameni care 12 din 24 lucreaza numai la ingredientele acelui produs.

Dar majoritatii (fara sa vreau sa generalizez) ii place sa fie ieftin, ieftin si bun. Nu prea exista ieftin si bun, caci daca fardul a fost super rezistent, nu inseamna neaparat ca a fost si bun. Inseamna ca uneori e bine sa citim de doua ori eticheta, sa ne interesem de brand si de istoria acestuia pe piata, de oamenii care il promoveaza, de locul de unde provine, de oamenii care l-au inventat.

Atat makeup artistii, cat si clientele, ar trebui sa fie mult mai atente la ce folosesc, sa puna pret pe produsul din mana, sa nu uite de dezinfectare si sterilizare, sa se respecte pe ei si apoi pe ceilalti.

Uneori am impresia ca ma lupt cu morile de vant, mai ales ca unele scoli de makeup promoveaza inca de la inceput (si practic asa invata tanarul makeup artist) ca MERGE SI ASA, ca poti sa pui pe fata orice, ca poti sa iei farduri din coltul strazii, ca nu conteaza, important e sa arate bine. Uita sa le predea chimia de produs, aia esentiala pentru fiecare makeup artist, uita sa le explice principalele ingrediente ale produselor precum fond de ten, ruj, pudra. Dar la unele scoli nici macar trainerii nu stiu asta.

Hai ca m-am intristat.

Pe curand,

A voastra,

Andra