Articolul acesta sta in draft de vreo 2 luni l-am scris cu dedicatie pentru una dintre prietenele mele, stia ea cine. Sunt convinsa ca a stiut din secunda in care titlul i-a dat gol in stomac. Nu stiam exact daca sa scriu randurile astea si pe cine voi supara cu ele, dar cum mie imi place sa fiu sincera si sa spun lucrurilor pe nume, m-am hotarat sa dau frau imaginatiei si blogosferei si sa-l public. Subiectul e pe cat de delicat pe atat de serios si face referire directa la lesa cu care corporatiile tin in umbra oameni super talentati care traiesc cu frica esecului pe cont propriu.